Scriitorii sonetari celebri includ Petrarch, William Shakespeare, John Milton și Edmund Spenser. Fiecare dintre acești scriitori și-a adăugat propriile variante și inovații sonetului, influențând foarte mult alți scriitori. Un sonet este un poem de 14 linii, scris în mod obișnuit în pentametru iambic și aderent la o structură rigidă a rimei.
Poetul italian Petrarch este responsabil pentru cea mai veche formă a sonetului. Soneturile lui Petrarch au constat din două stanzuri: octavele de opt linii și sestetul de șase linii. Soneturile Petrarchan prezintă o observație, argument sau întrebare în cadrul octavei și oferă apoi un răspuns în sestet. Aceste sonete sunt marcate de o întorsătură în sens, sau volta, care are loc între liniile a opta și a noua. John Milton a eliberat sonetul Petrarchan de unele dintre constrângerile sale rigide, concentrându-se pe mai multe preocupări personale, interioare și distingând distincția între octave și sestet.
William Shakespeare este responsabil de cealaltă formă majoră a sonetului. Lucrările lui Shakespeare au avut o formă diferită de cea a lui Petrarch, constând în trei cvadrenițe de patru linii și un cuplet cu două linii. Cuplajul final este o parte esențială a sonetului, oferind de obicei un fel de epifanie sau un răspuns legat de cele 12 linii anterioare. Edmund Spenser a preluat influența lui Shakespeare, dar a schimbat formula, interconectând schema rima a quatrainelor și furnizând legături între quatrains. Soneturile lui Spenser s-au îndepărtat, de asemenea, de la cupletul lui Shakespeare
