"Vocea" în lucrările de literatură se poate referi la două lucruri diferite. Unul este stilul autorului și ceea ce îl face unic și distinct. Celălalt este discursul și gândirea specifică caracterului personajului principal.
Fiecare autor scrie cu un anumit stil care este unic și adesea se varsă în protagonist. Aceste stiluri diferite ajută la crearea de personaje și la stabilirea de dispoziții în lucrarea scrisă. O poveste poate fi spusă în "vocea" unui copil sau "vocea" unui politician, chiar dacă autorul nu este nici unul. Vocile din literatură nu trebuie confundate cu vocile în scris, care sunt denumite voce activă și pasivă.