Un octet este echivalentul a opt biți sau o succesiune de opt și zerouri, care pot stoca un număr de 8 biți nealocat, de la zero la 255. Majoritatea calculatoarelor folosesc octetul pentru a reprezenta un un singur caracter ca un simbol tipografic, un număr sau o scrisoare.
În ciuda faptului că octeții au fost inițial construiți pentru a măsura datele de caracter, ele au devenit unitatea de bază pentru măsurarea tuturor datelor de stocare. Capacitățile de stocare mai mari, cum ar fi RAM-urile și hard-urile, sunt reprezentate în gigaocteți (1.073.741.824 octeți), mebabytes (1.048.576 octeți) și kilobiți (1.024 octeți). Datorită dimensiunilor mici, octeții sunt utilizați în cea mai mare măsură pentru a măsura datele dintr-un fișier, ca de exemplu caractere sau pixeli specifici.
