"Cântecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock" de T.S. Eliot și "Ultima mea ducesă" de Robert Browning sunt exemple de poezii dramatice de monolog. Drama poeziei este menită să fie reală cu voce tare către un public implicit printr-o voce presupusă.
"Soliloquy a mănăstirii spaniole" de Robert Browning este o altă poezie dramatică. Poetul victorian a devenit distinctiv pentru folosirea monologului dramatic în poezie. "O înmormântare a gramaticilor" și "Abt Vogler" sunt alte exemple ale utilizării tehnicii dramatice în poezie.
Abilitatea lui Browning cu un monolog dramatic a influențat poeții, cum ar fi Ezra Pound și T.S. Eliot. Literatura Pantului "Canto" sunt exemple de poezie dramatică. "Killing Floor" de Ai este, de asemenea, influențată de tehnica lui Browning.
Sylvia Plath a scris două poezii dramatice, "Lady Lazarus" și "Oglindă". În plus, John Berryman folosește tehnica în seria "Dream Songs". Seria include monologurile dramatice "Mr. Bones" și "Henry". "Daffy Duck in Hollywood" de la John Ashbery este un alt exemplu.
Poetul Robert Hayden dă un alt exemplu de monolog dramatic în "Noapte, moarte, Mississippi". Această poezie este spusă din punctul de vedere al unui membru al Ku Klux Klan care îmbătrânește în timp ce ascultă un linsuc că este prea bătrân și slab să se alăture.
Rudyard Kipling oferă două exemple celebre de poezie dramatică "Sestina din Tramp-Royal" și "Gunga Din."
