RAM-ul este folosit pentru stocarea programelor încărcate și a programelor de date utilizate. Acesta reprezintă o "memorie de acces aleatoriu" și constituie memoria de lucru a unui computer.
RAM-ul este principalul avantaj al vitezei. Informațiile pot fi încărcate rapid, iar procesoarele, care au doar o capacitate de stocare minimă, pot funcționa repede. Timpul de pornire al programului este, în general, rezultatul acestui transfer. Când se execută un program, calculele sunt efectuate utilizând informațiile stocate în memoria RAM, iar memoria RAM este utilizată pentru stocarea informațiilor introduse de un utilizator. În timp ce un utilizator editează un document, de exemplu, textul și informațiile de formatare se află în RAM.
Cu toate acestea, în general, memoria RAM nu este utilizată pentru stocarea pe termen lung. O parte din acest lucru se datorează faptului că costul RAM este mult mai mare decât costul unităților de disc tipice. RAM necesită, de asemenea, un flux constant de energie electrică, iar informațiile pe care le deține se pierd dacă energia este deconectată.
În unele situații, însă, administratorii ar putea configura un "disc RAM", care utilizează bănci de memorie RAM ca soluție de stocare pe termen lung. Bazele de date rulează mult mai rapid dacă informațiile sunt stocate în memoria RAM, iar informațiile accesate frecvent au prioritate. Pentru a asigura integritatea datelor, aceste dispozitive sunt adesea conectate la o baterie în caz de pierdere a puterii.