Țările care alcătuiesc Levantul sunt Cipru, Israel, Iordania, Liban, Palestina și Siria. Zonele din sudul Turciei sunt de asemenea considerate parte din Levant. Definiția Levantului și a terenurilor nu are un înțeles consistent și variază în timp și în funcție de sursă.
Cea mai veche folosire a termenului Levant a avut loc în limba engleză în 1497 pentru a descrie pământul de-a lungul Mării Mediterane și în estul Italiei. Conform unor definiții, acesta cuprinde terenul la sud de Munții Taurus, la vest de Munții Zagros și la nord de Peninsula Sinai.
Începând cu anul 2014, termenul este de obicei folosit pentru a descrie evenimentele istorice și geografia, mai degrabă decât ca un anumit termen pentru a descrie locațiile geografice actuale. De exemplu, termenul poate fi folosit pentru a face referire la zona care conține Orientul Apropiat, locația celor 12 triburi biblice din Canaan și zona controlată de vechile imperii ale Persiei, Babilonului și Asiriei.
Țările incluse în termenul Levant împărtășesc trăsături culturale, religioase și lingvistice. Orasele mari din Levant includ orasele siriene Alep, Homs si Damasc, orasele libaneze Beirut si Tripoli, orasele iordaniene Amman si Zarqua, orasele israeliene din Ierusalim si Tel Aviv si orasul palestinian din Gaza. p>
