În vremurile medievale, slujitorii țărănești de sex masculin purtau ciorapi și tunici, în timp ce femeile purtau rochii lungi și tunici fără mâneci. Femeile își acopereau și părul cu pietre.
Țesătura ar fi fost lână, arsă în fire de către femeile din familie. Plantele și rădăcinile au fost folosite pentru a crea coloranți pentru materialele lor. Au existat reguli privind articolele de îmbrăcăminte care nu sunt permise, în funcție de clasă. Femelele din familiile servitorilor nu aveau voie să poarte îmbrăcăminte peste o anumită valoare. De asemenea, ei nu aveau să poarte brățări întinse cu argint. Pelerinele erau din piele de oaie, iar cizmele erau din piele.
